Plimbari cu barca la Pestera Ponicova
Haide cu noi intr-o croaziera prin Cazanele Dunarii
Descriere: Peştera este formată dintr-o serie de galerii care comunică între ele, situate pe două etaje. Etajul superior este fosil în întregime, iar etajul inferior este subfosil. Galeria Principală (Galeria Ponicovei) uneşte intrarea de la nivelul inferior al pârâului Ponicova cu intrarea de la nivelul Dunării, şi are o lungime de 400 m cu o denivelare de 36 m.
Această galerie atinge înălţimi de până la 26 m şi este puternic iluminată natural datorită celor două deschideri de mari dimensiuni. Ogaşul Ponicova parcurge temporar peştera, având un debit foarte variabil, în funcţie de nivelul viiturilor. Galeria Ponicovei comunică cu o mică sală laterală numită Sala Mică, în care sunt dezvoltate puţine concreţiuni.
Din galeria Ponicovei după urcarea unei pante abrupte de 31 m se ajunge în Galeria Concreţionată. Aceasta este un sistem fosil ascendent, format pe diaclaze intersectate. Planşeul acestei galerii, cât şi al ramificaţiilor acesteia, este acoperit de stalagmite şi uneori de nisip, argilă şi calcită. În dreapta deschiderii dinspre Dunăre, la 25 m mai sus, există intrarea ce duce spre Galeria Liliecilor şi Sala Mare, ce formează un sistem fosil, format pe diaclaze.
Prin intrarea monumetală lumina pătrunde adânc în interiorul galeriei înaltă de 22 m care comunică cu Sala Mare lungă de 100 m, 32 m înalţime şi 50 m lăţime. Din această sală se continuă spre Galeria Scării (care continuă Galeria Concreţionată spre Galeria Ponicovei) şi galeria cu Argilă. Pereţii şi plafonul acestui sistem nu prezintă foarte multe concreţiuni, în schimb planşeul sistemului prezintă o crustă stalagmitică, stalagmite izolate, domuri, coloane, gururi cât şi numeroase blocuri mari de prăbuşire şi bolovaniş (care pot depăşi 5 m grosime).
În Galeria Liliecilor există stalactite pendulante foarte alungite şi subţiri. Din Sala Mare se poate trece în Galeria cu Argilă, care are un caracter ascendent, este labirintică, fiind totodată scundă şi îngustă, alternând cu săliţe mici.
Carstologie:
Recomandări: Vizitarea se poate face tot cursul anului, cu o perioadă optimă între mai şi octombrie. Este necesar echipament adecvat (cizme de cauciuc, salopetă, cască de protecţie, lanternă), cu excepţia perioadelor de viitură când este posibil ca Galeria Ponicovei să fie inundată total sau parţial. Este de preferat ca în etajul superior accesul să se facă în prezenţa unui ghid obişnuit cu speologia având în vedere gradul de dificultate al accesului în acest etaj.
Denumire: Peştera Gura Ponicovei, Peştera Ponicova, peştera de la Gura Apei, Peştera liliecilor.
Grad de dificultate: mediu
Speleometrie: Lungimea = 1666 m, Denivelare = -60 m; Cea mai mare peşteră din Clisura Dunării
Localizare: Peştera este săpată în malul stâng al Dunării, în masivul muntos Ciucaru Mare.
Acces: Intrarea principală cea mai accesibilă în peşteră este situată în Cheile Ponicovei unde se ajunge din DN57 coborând pe lânga podul de peste râu şi continuând drumul pe vale până la întâlnirea intrării în peşteră. O altă intrare în peşteră se află la un nivel superior faţă de prima dar este mult mai greu accesibilă. Peştera prezintă o a treia intrare situată la nivelul actual al Dunării, la care se ajunge numai cu barca pe Dunăre.
Istorie: Primele cercetări datează din 1872. R. Jeannel şi Emil Racoviţă furnizează primele date despre fauna acestei peşteri. Începând cu 1962 demarează cercetările extensive organizate de specialiştii Institutului de Speologie din Bucureşti.